Curtea Constituțională a României a respins sesizările depuse de parlamentarii SOS România, AUR și POT împotriva a două acte normative importante pentru securitatea națională: legea privind utilizarea spațiului aerian și cea referitoare la misiunile militare desfășurate pe timp de pace. Potrivit CCR, prevederile acestor legi sunt în acord cu obligațiile asumate de România ca stat membru NATO.
Liderii AUR, POT și SOS, nemulțumiți de decizie
În sesizarea lor, reprezentanții AUR, POT și SOS au subliniat că România nu se află într-un conflict armat și au acuzat Uniunea Europeană că „finanțează războiul”. Curtea Constituțională a respins aceste argumente, menționând că legea în cauză reflectă angajamentul României de a-și apăra suveranitatea și de a contribui la apărarea colectivă, în calitate de stat membru NATO. Excepțiile au fost respinse în unanimitate, iar președintele interimar al României a promulgat legea prin decret.
Implicarea forțelor aliate în controlul aerian și desfășurarea de operațiuni militare nu aduc atingere suveranității naționale, au arătat judecătorii constituționali.
Aceștia au respins și criticile legate de așa-numitul „transfer de autoritate” către structurile NATO, precizând că nu este vorba despre cedarea suveranității, ci despre un mecanism tehnic de coordonare operațională.
Legile au fost promulgate de președintele interimar Ilie Bolojan
La scurt timp după centralizarea oficială a rezultatelor alegerilor prezidențiale, Ilie Bolojan a promulgat trei legi importante pentru sectorul apărării. Două dintre acestea au fost intens contestate în Parlament.
Este vorba despre legea privind desfășurarea, pe timp de pace, a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României și legea legată de controlul utilizării spațiului aerian național.
Prima lege a fost promulgată în prima zi lucrătoare de după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale nr. 157 din 27 martie 2024, care a vizat excepția de neconstituționalitate privind legea referitoare la desfășurarea, pe timp de pace, a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României, în special articolele 3, 4, 7 și 8 din acest act normativ.
Ce au susținut reprezentanții AUR, POT și SOS
În sesizările depuse la CCR, autorii susțin că anumite prevederi ale legii contravin mai multor principii constituționale. Aceștia menționează că România este un stat cu cinci trăsături fundamentale, iar „suveranitatea aparține poporului”.
„Contrar acestor norme constituționale, legea atacată conține dispoziții prin care exercitarea suveranității este încredințată altor subiecți de drept. În acest sens, se are în vedere posibilitatea de a se desfășura misiuni și operații militare pe teritoriul statului român de către forțe armate străine, alături de forțe armate române”, se arată în document.
De asemenea, reprezentanții celor trei partide fac referire și la transferul de autoritate.
„Se susține că este vorba despre un transfer de autoritate, care se realizează de către șeful Statului Major al Apărării, către comandantul forțelor aliate sau al forțelor străine”, spuneau autorii.
Mai mult, aceștia au subliniat că „legea este neconstituțională, întrucât fondurile necesare participării forțelor Armatei României la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român ar fi corect să fie asigurate din fondul alocat din bugetul alocat pentru apărare al NATO, iar nu de la bugetul statului român”.
Acuzații la adresa NATO și UE
În sesizare, aceștia susțin că România apără granița NATO.
„Este clar că România apără granița NATO, nu doar granița proprie. Or, în condițiile în care nu România este stat în conflict (ci NATO și Uniunea Europeană, care finanțează războiul), această activitate trebuie finanțată de NATO”, se mai arată în document.
Reprezentanții AUR, POT și SOS au adăugat că „România are o contribuție de aproape 3% din PIB pentru cheltuielile de apărare ale Alianței Nord-Atlantice în anul 2024, cu o contribuție în creștere, suficientă fiscal, economic, militar, de întrajutorare, având și achiziții militare semnificative, întrucât România a inițiat achiziții majore pentru modernizare, incluzând tancuri Abrams și sisteme de rachete Patriot”.
Obiecțiile formulate de cele trei partide, neîntemeiate
Președintele Camerei Deputaților a considerat, la solicitarea Curții Constituționale, că obiecțiile de neconstituționalitate formulate de AUR, SOS România și POT sunt neîntemeiate. De asemenea, Guvernul României a susținut același punct de vedere, explicând că, în privința presupusei încălcări a principiilor constituționale legate de suveranitatea națională, aceasta este exercitată de poporul român prin autoritățile sale reprezentative, alese în mod liber, periodic și corect, inclusiv prin referendum.
În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a subliniat că aderarea României la Tratatul NATO, prin Legea nr. 22/2004, a implicat adaptarea forțelor armate la noua paradigmă a apărării colective, menținându-se pacea și securitatea conform prevederilor acestui tratat.
„În virtutea aderării la NATO, Legea 203/2015 prevede că planificarea apărării este punctul care stă la baza transformării și modernizării în domeniul apărării și include totalitatea profesiilor, acțiunilor și măsurilor inițiate de România pentru identificarea, dezvoltarea și pregătirea capabilităților militare și non-militare necesare îndeplinirii misiunilor și obiectivelor în domeniul apărării, pentru îndeplinirea obligațiilor ce derivă din Constituție și din lege, îndeplinirea obligațiilor ce revin României în asigurarea securității și apărării colective în cadrul NATO, asigurarea participării României la Politica de Securitate și Apărare Comună a UE și respectarea angajamentelor în contextul cooperării internaționale”, arată judecătorii CCR.
Transferul de putere
Curtea a explicat că termenul „transfer de autoritate” nu reprezintă o noutate în reglementarea națională.
„Acest transfer este o măsură exclusiv de comandament cu caracter militar, care implică alte măsuri cu caracter tehnic militar, iar scopul reglementării, prin lege, a acestei soluții este acela de a proteja suveranitatea națională a statului român, ca stat membru al NATO, în fața oricăror amenințări externe în domeniul militar”, mai spun magistrații instanței de contencios constituțional.
„Îndatoririle principale ale cadrelor militare sunt să fie loiale și devotate statului român și forțelor sale armate, să lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieții, să respecte și să apere valorile democrației constituționale (…). Cu toate acestea, Curtea constată că îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare, stabilite prin Statutul cadrelor militare, încumbă doar cadrele militare în activitate, încadrate în structurile MApN, iar nu a forțelor/structurilor armate străine”, mai arată judecătorii constituționali, potrivit Jurnalul.ro.
Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, obiecțiile de formulate de reprezentanții celor trei partide.
