Ilie Bolojan respinge ferm posibilitatea ca România să contracteze un nou împrumut de la FMI. Președintele interimar avertizează că acest scenariu ar marca o criză gravă și cere reducerea urgentă a cheltuielilor publice. Posibilitatea unui împrumut a fost lansată de Traian Băsescu.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a respins categoric ideea ca România să recurgă la un nou acord de împrumut cu Fondul Monetar Internațional. Într-o declarație fermă, acesta a transmis că o astfel de decizie ar marca o capitulare în fața incapacității de a gestiona responsabil bugetul țării.
„Am ajuns cu spatele la zid”, a afirmat Ilie Bolojan în cadrul unei conferințe susținute la Cotroceni.
Avertisment dur privind situația bugetară
Ilie Bolojan a precizat că România se află într-un punct critic din punct de vedere financiar, iar apelarea la FMI ar reprezenta o confirmare oficială a crizei fiscale. El a explicat că, în mod istoric, acordurile cu Fondul Monetar Internațional sunt însoțite de condiții dure și reforme impuse care pot afecta negativ economia și nivelul de trai al populației.
„România nu trebuie să ajungă din nou în situația în care este obligată să accepte condiții externe. Ne-am confruntat cu asta în trecut și știm foarte bine care au fost consecințele”, a transmis Bolojan.
Reducerea cheltuielilor, o prioritate națională
În locul unui împrumut extern, președintele interimar consideră că soluția corectă este consolidarea fiscală prin reducerea cheltuielilor publice. Bolojan subliniază că statul român trebuie să renunțe urgent la risipa bugetară și să se concentreze pe eficientizarea aparatului administrativ.
„Sunt cheltuieli care pot fi eliminate fără a afecta serviciile publice esențiale. Dacă nu intervenim acum, costurile vor fi mult mai mari în viitor”, a spus el.
Modelul de guvernare: responsabilitate fiscală, nu intervenționism excesiv
Bolojan a insistat pe ideea că România trebuie să adopte politici fiscale prudente și predictibile. A avertizat că soluțiile de avarie, precum împrumuturile externe, pot oferi doar un respiro temporar, dar nu rezolvă dezechilibrele structurale.
„Nu putem construi o economie sănătoasă bazându-ne pe împrumuturi externe continue. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea aici, în interiorul țării, cu soluții realiste și durabile”, a afirmat liderul interimar.
Riscul unei crize economice în lipsa reformelor
Potrivit lui Ilie Bolojan, continuarea actualelor politici bugetare fără ajustări va conduce inevitabil la o criză economică severă. Deficitul bugetar ridicat, lipsa de reforme și ineficiența în cheltuirea resurselor pot afecta stabilitatea economică a României în următorii ani.
El a subliniat că este esențial ca Guvernul și Parlamentul să conlucreze pentru adoptarea unor măsuri urgente și ferme, care să vizeze reducerea cheltuielilor, combaterea risipei și stimularea colectării veniturilor fiscale fără a crește povara fiscală.
FMI reprezintă un precedent cu reguli clare pentru România
România a apelat anterior la FMI în perioade de criză, precum în 2009-2011. Acordurile încheiate au venit cu cerințe clare: reducerea aparatului bugetar, limitarea cheltuielilor sociale și reforme în sectorul public. Deși măsurile au contribuit la stabilizarea financiară, au fost criticate pentru impactul social negativ.
Ilie Bolojan susține că România trebuie să evite cu orice preț repetarea acestor scenarii.
„Dacă ne dorim să păstrăm controlul asupra deciziilor naționale, trebuie să ne gestionăm corect resursele. A apela la FMI înseamnă că am renunțat la acest control”, a declarat el.
Reforma administrației este un pas necesar
În discursul său, Bolojan a reiterat ideea că reforma administrației publice este cheia pentru redresarea bugetară. El a punctat că un stat eficient este unul care își îndeplinește atribuțiile fără un aparat administrativ supradimensionat sau costuri inutile.
„Nu putem continua să întreținem structuri care nu produc valoare. Avem nevoie de reforme structurale, nu de tăieri oarbe sau austeritate nejustificată”, a transmis el.
Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă: România nu mai are timp de amânări. Fie va acționa prin măsuri interne pentru stabilizarea bugetului, fie va fi nevoită să accepte condiții dure impuse din exterior.
„Soluțiile sunt aici, în interiorul sistemului. Nu trebuie să așteptăm ca problemele să explodeze. Putem evita o criză dacă acționăm cu fermitate și responsabilitate”, a concluzionat președintele interimar.
