Alegerile pentru Primăria Capitalei. Ilie Bolojan se alătură lui Ciolacu, Ponta și Boc, premieri care au pus interesul de partid mai presus de lege și au manipulat datele alegerilor, până le-au pierdut.
S-a iscat o sfadă în clasa politică, un fel de gâlceavă a precupeților, dacă alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui organizate în luna noiembrie, în martie 2026 sau niciodată. Unul cere, altul oferă, fiecare are o opinie și propune ceva.
Din discuție au fost evacuate, în mod intenționat, două elemente esențiale: legea și dreptul la vot. De ce este mai important interesul electoral al unui partid decât respectarea legii? Dreptul la vot este înscris în Constituție.
Liberalii au câștigat fotoliul de primar la masa verde
Ilie Bolojan conduce guvernul din 23 iunie 2025. Demisia lui Nicușor Dan din funcția de primar a intrat în vigoare din 26 mai, iar de atunci Capitala este condusă interimar de Stelian Bujduveanu (PNL). Practic, liberalii au câștigat poziția fără alegeri, la masa verde.
Din acest moment, toți ochii ar trebui să fie spre lege. Nu ar trebui să conteze că USR, prin vocea lui Cătălin Drulă, cere alegeri în noiembrie sau că PSD vrea să le amâne până câștigă ceva. Nici că Ilie Bolojan face o echilibristică periculoasă între dorințele partenerilor de guvernare.
Legea prevede, fără dubii, că alegerile ar trebui organizate în termen de 90 de zile de la vacantarea postului. Orice zi de întârziere reprezintă o încălcare a drepturilor cetățenilor și nerespectarea legii în vigoare. Dar care e mecanismul?
Profetul, Prefectul și Ministrul de interne
Un rol decisiv în organizarea alegerilor îl are prefectul Capitalei (PSD), dar și Ministerul de Interne, condus de Cătălin Predoiu (PNL). Ultimul cuvânt îl are guvernul, care trebuie să adopte o Hotărâre prin care este stabilită data alegerilor.
Până acum, toți se fac că plouă, că legea nu există. Autoritatea Electorală Permanentă se spală și ea pe mâini și spune că decizia aparține Guvernului.
Toți se uită în sus, la Profet.
Politicianul român s-a obișnuit să nu respecte legile care îl vizează. Să se situeze mai presus de cetățenii care trebuie să plătească taxe, impozite și alte dări fără să aibă dreptul de a se opune. Când îi vorbești politicianului român despre respectarea legii te privește ca pe un nebun sau cu o aroganță care îți dă sentimentul că legea nu este pentru toți.
Alegerile nu sunt facultative
Am scris despre acest subiect de peste 15 ani. Este o boală veche, care devine un fel de modus operandi al politicienilor.
În perioada guvernării Boc, Victor Ponta a făcut o plângere penală împotriva șefului Executivului, tocmai pentru că a refuzat să organizeze alegeri parțiale. Nu s-a întâmplat nimic.
Povestea s-a repetat peste câțiva ani, dar în sens invers. Victor Ponta pierde un proces la Cluj, tocmai pentru că nu a organizat alegeri locale.
Zeci de localități și județe au fost conduse între 2012 și 2016 de interimari din cauza tandemului Ponta-Oprea. Cel care țipase că legea trebuie să fie respectată o încălca fără vreo jenă.
Abuz de putere. Așa a definit, în 2015, Curtea de Apel Cluj modul în care Guvernul acționează mai presus de lege. Știți cu ce argumente a venit Guvernul Ponta în fața magistraților?
Nu avem bani, nu sunt oportune, iar cetățenii nu sunt interesați de alegeri. Toate au fost respinse, fiind niște aberații.
„În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluționa o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinței de a nu rezolva o cerere a unei persoane, iar exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorității prin încălcarea limitelor prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor” (motivare Curtea de Apel Cluj, 2015).
Oportunitatea este într-adevăr recunoscută autorităților, dar în limitele de a nu se ajunge la arbitrariu. Stabilirea datei alegerilor poate fi lăsată la latitudinea autorității, doar dacă prin lege nu sunt stabilite termene, condiții. Atunci când legiuitorul prevede expres termene, acestea trebuie respectate” (motivare Curtea de Apel Cluj, 2015).
Povestea de la Sectorul 5
Când conduceau coaliția de la Putere, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au călcat și ei în picioare legea. Amândoi au refuzat să organizeze alegeri în Sectorul 5 după ce Cristian Popescu Piedone a ajuns în închisoare din cauza dosarului „Colectiv”.
Pesediștii au pus mâna pe sector timp de doi ani și s-au opus constant alegerilor. Surpriza a venit în 2023, prietenul lui Marcel Ciolacu este eliberat din închisoare și preia mandatul de edil. Dacă Guvernul în funcție ar fi organizat la termen alegerile parțiale, această anomalie nu s-ar fi produs.
Știți cine era ministrul Justiției și de Interne în acele guverne? Cătălin Predoiu.
Curtea de Apel București a decis în mai multe procese că Guvernul „este obligat” să organizeze alegeri parțiale în Sectorul 5. Plângerile fuseseră formulate de USR și Forța Dreptei. Nu a contat pentru Guvern.
Ilie Bolojan este responsabil de ceea ce se întâmplă
An de an, fiecare premier a arătat un dispreț profund față de lege în această privință. Clasa politică a avut însă grijă de ea: legea nu prevede nicio sancțiune dacă este încălcată. Legiuitorul a uitat să sancționeze încălcarea legii.
Ce surpriză! Este ca și cum ai trece pe roșu și polițistul te-ar anunța că ai încălcat legea, fără să aibă dreptul să dispună vreo sancțiune. Iar tu ai pleca mai departe, fără să îți pese că la următorul semafor nu te oprești chiar dacă este roșu.
Ilie Bolojan este acum direct responsabil, conduce un Guvern de Coaliție. În spatele ușilor închise, le-a spus colegilor de partid că vrea un candidat unic al Coaliției pentru ca voturile să nu fie dispersate, iar un candidat extremist să câștige Capitala. Calculul politic bate, încă o dată, legea.
Ce s-ar întâmpla însă dacă un partid extremist va ajunge să conducă Palatul Victoria sau la Palatul Cotroceni, iar apoi ar refuza să mai organizeze alegeri? Călin Georgescu a spus deja că modelul său este consultarea directă cu poporul, deci de ce am avea nevoie de alegeri? Dacă nu este Georgescu, poate apărea altul, problema nu este numele, ci cum acționează.
Dacă un partid extremist ar spune că nu sunt bani pentru alegeri, că nu sunt oportune sau că poporul nu este interesat de alegeri, cum v-ar suna? Alegerile sunt un drept, nu ceva care se negociază între partide la mica înțelegere.
Se întâmplă ca o țară să-și deșire prezentul, ideile să băltească, să piardă populație și încredere, să ne întrebăm ce ne mai leagă. Și, atunci, organizăm alegeri, ca să vedem ce ne dorim și cum mergem împreună, înainte. Despre asta e votul.
Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos / George Călin
